Frumusețea locurilor și diversitatea ofertelor turistice plasează Bucovina, zona turistica Vatra Dornei-Câmpulung Moldovenesc în special, în topul preferințelor și a aspirațiilor turiștilor ce calcă plini de profundă și vie admirație meleagurile noastre, pentru a petrece un sejur sau un concediu de neuitat, în mijlocul unei naturi neatinse parcă, cu oameni primitori, cu păduri în care mai sălășluiesc încă ursul brun și râsul, pe pământul Bucovinei, țara celor 1000 de mănăstiri.
Județul Suceava se recomandă ca o zonă turistică importantă a țării. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan, potențialul turistic al județului se caracterizează prin varietatea, densitatea și valoarea monumentelor de cult și arhitectura, prin rezervații naturale și zone etnografice deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial.
Muzeul „Arta Lemnului” – Câmpulung Moldovenesc
Prezența unui cadru natural deosebit, zona cu munți, cu susur de ape la orice pas, cu pajiști presărate de așezări temporare de vara, conferă plaiurilor bucovinene o funcție prioritar turistică, putându-se practica agroturismul.
Există și un bogat fond de vânătoare adresat iubitorilor de aventuri cinegetice și pescarilor. De asemenea drumețiile montane sunt favorizate de existența în zonă a mai multor trasee din care amintim « Drumul tătarilor », traseele montane din masivul muntos Giumalău, Rarău, Vatra Dornei. Așadar, turismul de odihnă și recreere întrunește aici toate condițiile pentru a fi practicat, ținând cont de efectele benefice ale climei și frumusețea peisajului din jur.
TRASEE MONTANE
Masivul muntos Rarău – Giumalău
Giumalău prezintă o vastă rețea de trasee turistice marcate, rețea ce permite traversarea zonei în toate direcțiile, precum și cunoașterea zonei, cu toate frumusețile peisajului montan și a obiectivelor turistice. În această regiune se pot delimita trei puncte importante, de convergența a traseelor marcate, puncte care dau posibilitatea turiștilor să-și aleagă cele mai bune variante de parcurgere a acestei zone montane.
1. Cel mai important punct este situat în preajma Motelului “Alpin” Rarău, unde se întâlnesc traseele ce vin dinspre Câmpulung Moldovenesc cu cele care vin dinspre Bistrița, Munții Stânișoarei și Munții Giumalău.
2. Cel de-al doilea punct este plasat în șaua Fundu Colbului, situată la nord-vest de Hotelul “Rarău”, loc în care se intersectează traseele ce vin dinspre Câmpulung Moldovenesc cu cele ce vin dinspre Bistrița, Munții Stânișoarei și Munții Giumalău.
3. Al treilea punct se află în Vârful Giumalău, cel mai înalt din întreaga regiune, cu o largă perspectivă, spre care converg traseele care vin pe culme dinspre Vârful Rarău, dinspre Valea Bistriței, ca și cele dinspre Valea Putnei.
Masivul muntos Călimani delimitează Bucovina la sud de județul Harghita.
Dinspre Câmpulung Moldovenesc, accesul se face pe DN 17, pana în municipiul Vatra Dornei, de aici putându-se ajunge prin comunele Șarul Dornei și Neagra Șarului, atât cu autoturisme cât și pe trasee turistice marcate.
Vârful Pietrosul (2102 m) și stația meteorologica, de unde se poate savura vizual o panorama peisagistica deosebita a Podișului Transilvaniei. În iernile senine de aici se vede clar Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș.
CHEILE “ MOARA DRACULUI ” Rezervație geologica de 10 ha;
ZONA CARSTICA A RARĂULUI Care este importanta atât prin obiectivul principal “Pietrele Doamnei”, cât și prin alte obiective mai puțin cunoscute, cum sunt dolinele de sub vârful Rarău și de pe Todirescu, Peștera Liliecilor, sectoarele de chei de pe Valea Caselor (Moara Dracului) și de pe Izvorul Alb (Piatra Buhei), abrupturile de prăbușire din zona Popchilor Rarăului.
COLECȚIA ETNOGRAFICA “ION ȚUGUI ” care cuprinde peste 4500 de linguri de lemn, sute de ștergare, covoare, piese de ceramica, monede antice, medievale și moderne. Este situata pe str. Gheorghe Popovici nr. 1, Câmpulung Moldovenesc
REZERVAȚIA PIETRELE DOAMNEI – 568 ha;
REZERVAȚIA FORESTIERA CODRUL SLATIOARA – Cuprinde cea mai veche pădure de rășinoase în amestec cu fag din țară;
MĂNĂSTIRI
MĂNĂSTIREA VORONEȚ
Este un monument istoric și de arhitectura, cea mai reușită opera a stilului arhitectural moldovenesc, care a fost ridicat intre 26 mai 1488 și 14 septembrie a aceluiași an, o promisiune a lui Ștefan cel Mare după câștigarea bătăliei de la Valea Alba Războieni. Voronețul a devenit renumit în întreaga lume în primul rând prin picturile sale exterioare: Judecata de Apoi, Cinul, Arborele lui Ieseu, Acatistul Sf. Ioan cel Nou. O alta particularitate importanta a Voronețului este folosirea unui albastru de o tonalitate deosebita, asa numitul “albastru de Voroneț”, realizat de măieștrii locali prin includerea în compoziția vopselei a azuritului mineral.
MĂNĂSTIREA PUTNA
Cea mai de seama ctitorie a lui Ștefan cel Mare, se află la 80,5 km, de Pojorâta. Construcția ei a început în 1466 și a fost mistuita de incendiu în 1484, fiind refăcută de Ștefan cel Mare în 1498. Biserica mănăstirii adăpostește mormintele marelui domnitor, ale celor doua soții ale sale și ale fiilor săi. Muzeul mănăstirii păstrează broderii, țesături, argintărie, manuscrise valoroase, documente medievale autentice.
MĂNĂSTIREA HUMOR
La 5 km depărtare de Gura Humorului, în partea de nord-vest, este așezata pe valea râului Humor și își are începuturile în vremea lui Alexandru cel Bun, când a fost ridicata de către un vornic o biserica de piatra, în preajma unui schit de piatra mai vechi. În 1530, în apropiere, pe o colina, a fost ridicata biserica ce se păstrează până astăzi, ctitorie a logofătului Teodor Bubuiog. Stilul mănăstirii este cel moldovenesc din vremea lui Ștefan cel Mare, dar constructorul a introdus elemente noi: pridvorul deschis, tainița, încăpere noua destinata adăpostirii tezaurului, podoabelor mănăstirii în caz de incendiu. Pe peretele dinspre miaza-zi impresionează în deosebi “Asediul Constantinopolului”, tema cu vădit mesaj politic. În realizarea ei pictorul s-a inspirat dintr-un eveniment istoric bine cunoscut: asedierea capitalei Imperiului Bizantin de către perși.
MĂNĂSTIREA MOLDOVIȚA
A fost zidita în 1532 și pictata în 1537. Este unul din cele mai valoroase monumente de arta medievala româneasca din vremea lui Petru Rareș. Mănăstirea se înfățișează ca o fortăreața, compusa din biserica propriu–zisa, zidul care o înconjoară, cu trei turnuri masive pe latura estica, și reședința domnească. Pictura este de mare valoare artistica, apropiata celei de la Voroneț, individualizându-se prin tendința de umanizare a figurilor și prezentarea acestora în mișcare, dar și prin îmbinarea într-o maniera originala a culorilor verde și albastru, desprinse parca din verdele crud al ierbii și albastrul înalt al cerului.
MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA
Construita la sfârșitul secolului al XVI-lea, fiind cel mai fortificat complex mănăstiresc din Moldova, a cărei incinta avea menirea de a adăposti familia Movileștilor și fabuloasele sale averi. În pictura exterioara, în privința coloritului, domina verdele și rosul. Muzeul mănăstirii adăpostește broderii, argintărie, picturi populare, manuscrise, cărți vechi, care confirma rolul cultural pe care l-a avut Sucevița.
BISERICA ARBORE
Este o construcție nobiliara de proporții mai reduse, fiind ridicata în anul 1503 de Luca Arbore, portarul Sucevei. Un element care se găsește numai la aceasta biserica este marea firida de pe latura de vest, care, se pare, ca a îndeplinit funcția de clopotnița. Lungimea bisericii este de 24 de metri, iar lățimea ei este de 9,85 m. Ceea ce a contribuit la renumele acestui monument este pictura, atât cea interioara cât și cea exterioara. Pe peretele vestic al pronaosului este pictata “Cavalcada împăratului Constantin cel Mare”, scena care mai apare pe iconografia Moldovei numai la Pătrăuți și are un puternic mesaj antiotoman.
MĂNĂSTIREA PROBOTA
Adevărat testament al epocii culturale reprezentate de domnia lui Petru Rareș. A fost de la început concepută de către ctitor ca necropola a familiei sale. Biserica, zidita în 1530, adăpostește mormântul sau, al soției Elena, al fiului lor Ștefan și al altor personaje importante, între care Maria-Oltea, Mama lui Ștefan cel Mare
MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA
Care a fost ridicata de către mitropolitul Anastasie Crimca în 1609 și este un unicat național prin unele caracteristici planimetrice și înălțimea deosebita (42 metri), cât și prin decorarea inedita a fațadelor, cu influente muntenești, cu stil gotic și oriental. În 1627, domnul Miron Barnovschi, protejează lăcașul cu ziduri înalte de apărare. În dreapta turnului-clopotniță se plasează trapeza, o sala de mari dimensiuni, cu bolti gotice ogivale, care adăpostește o expoziție de arta bisericeasca, unde este ilustrata și activitatea cunoscutei școli de copiști și miniaturiști care a activat aici.
BISERICA SANCTUARUL MAICII DOMNULUI
Din localitatea Cacica este romano-catolica, construită în stil neogotic, sfințită la 16 octombrie 1904, eveniment la care au participat arhiepiscopi din Italia, Polonia și Cernăuți. Monumentul se remarca prin frumusețea vitraliilor sale, dar și prin „Grota Sfintei Maria”, amenajata în exterior. Anual, la 15 august, aici are loc cel mai mare pelerinaj catolic din Moldova.
Lângă toate acestea, enumeram câteva importante obiective turistice din aria limitrofa:
Cetatea de Scaun a domnitorului Ștefan cel Mare, monument emblematic al sucevenilor. Partea centrala, „Fortul Mușatin”, 40X36m, aparține domniei lui Petru Musat I, care renunțase la folosirea cetății Șcheia. Alexandru cel Bun o fortifica suplimentar, cel care însă îi va da o invincibilitate legendară fiind Ștefan cel Mare. Acesta va ridica în doua etape zidurile exterioare, va reamenaja șanțul defensiv și intrarea în cetate. Bine apărata, ea a fost capabilă să reziste cu succes marelui asediu otoman din 1476, când însuși Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trebuit să se recunoască învins.
Muzeul Național al Bucovinei
Din strada Ștefan cel Mare nr.33 municipiul Suceava, oferă vizitarea expozițiilor din secțiile de istorie și arheologie, remarcându-se ca o realizare de excepție la nivel național, atât prin bogăția și valoarea patrimoniului expus cât și prin modalitățile de expunere. O realizare unica în cadrul muzeului este vestita „Sala a Tronului”, care cu ajutorul reprezentării unor personaje istorice în mărime naturala (Ștefan cel Mare și Sfânt, familia sa, boierii din sfatul domnesc, răzeși), a benzii magnetice și a jocului de lumini, reconstituie o scenă solemnă de la curtea domnitorului de la Suceava.
Muzeul Etnografic al Bucovinei
Din strada Ciprian Porumbescu nr.5, este adăpostit în Hanul Domnesc, monument de arhitectura laica din secolul al XVII-lea. Aici sunt prezentate peste 6 microzone etnografice ale județului (Suceava, Humor, C-lung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți și Fălticeni), piese de excepție, de mare rafinament artistic popular. Se evidențiază o serie de costume populare de mare vechime, colecții de măști, ouă încondeiate sau piese sculptate în lemn, unele expuse chiar în cadrul unor reconstituiri de interioare țărănești.
Muzeul de Științe Naturale
Din strada Ștefan cel Mare nr.23, beneficiarul unui patrimoniu deosebit de valoros pentru întreaga zona a Bucovinei.
Muzeul și Casa Memoriala „Ciprian Porumbescu”
Aflate în comuna cu același nume, la 72 km de localitatea Fundu Moldovei, la 5 km de intersecția cu drumul E576 și la 21 km fata de municipiul Suceava. Muzeul este adăpostit de o casa veche boiereasca din secolul XVIII, Monument de arhitectura, ilustrând cele mai importante momente din viața și activitatea marelui nostru compozitor (1853-1883), autorul nemuritoarei „Balade”, al primei operete românești „Crai Nou” și a „Tricolorului”, fostul imn național al României. Casa memoriala este amenajata în una dintre construcțiile gospodăriei parohului Ieraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian Porumbescu, expoziția memoriala adăpostind numeroase obiecte de epoca, inclusiv mobilier original.
Casa Memoriala „Mihail Sadoveanu”
Aflată pe strada Ion Creangă nr.65 din municipiul Fălticeni, cuprinzând numeroase documente, fotografii, cărți și obiecte ale marelui nostru scriitor, mai ales din perioada în care el a trăit la Fălticeni.
Codrul Secular Slătioara
Care cuprinde cea mai veche pădure de rășinoase, în amestec cu fag, din țară. Suprafața este de circa 854,3 ha (inclusiv rezervația Todirescu). Accesul pe masivul Rarău se face dinspre orașul Câmpulung Moldovenesc, pe drum forestier pietruit, aproximativ 4 km, care apoi devine greu practicabil, apoi pe poteca marcată cu triunghi roșu. Accesul dinspre satul Chiril se face pe sosea asfaltata, greu accesibila iarna. Pentru iubitorii de alpinism, pe lângă traseele și Peștera Liliecilor din masivul Rarău, ei pot vizita avenul de la Frasin, localizat în apropierea satului Frasin, cu o diferență de nivel de cca.73,2 m și o lungime totala a galeriilor de aproximativ 144 m. În apropiere s-au descoperit încă 2 mici peșteri. Tot pentru iubitorii drumețiilor menționăm în aria limitrofa a celor 100 km, munții Rodnei, cu vârfurile Ineu (2.279 m), Pietrosul Rodnei (2.303 m), cu lacul glaciar Ineu, alte lacuri glaciare și peșteri.